Bine, probabil că mândria îţi va păli când o să afli că trebuie să-i aştepti pe băieţii de la IT care trebuie să-ţi configureze userul, VPN-ul şi alte accesuri în aplicaţiile firmei. Lucrul acesta probabil că durează mai puţin de 1 minut şi ar putea fi făcut şi remote, dar, în buna tradiţie corporatistă, trebuie să aştepţi vreo două săptămâni până când aitiştii o să aibă timp şi de tine, pentru că, aşa cum ţi-am mai spus, orice altceva în toată firma este mai important decât persoana ta.
Trecem deci peste perioada asta de aşteptare, în care toată lumea te bombardează cu telefoane că de ce n-ai răspuns la mailul ăla urgent, deşi tu le-ai explicat deja de 6 ori până acum că nu ai încă acces în reţeaua informatică, şi ajungem la ziua aceea fericită în care poţi în sfârşit să te simţi şi tu comod în scaunul tău, privind la laptopul tău puţin cam uzat moral cum se deschide precum sesam când îi introduci tu parola de intrare pe care trebuie să o schimbi bilunar, dar nu ai voie să o notezi nicăieri şi nici să o foloseşti la celelalte aplicaţii. Pentru că, evident, fiecare din cele 100 de aplicaţii în care intri cel mult o dată pe trimestru trebuie să aiba parola ei unică, formată din litere mari, litere mici, cifre şi caractere speciale, cu o lungime de cel puţin 8 caractere şi care nu trebuie să se repete şi nici să conţină numele şi prenumele tău, al celor din familia ta sau data ta de naştere. Iar când ţi se cere să o schimbi, nu trebuie să fie una din ultimele 20 de parole pe care le-ai folost deja ca să intri în aplicaţia respectivă.
Cool, nu?
Cool, ne-cool, ai şi tu acum laptopul tău de pe care poţi accesa orice site din reţeaua mondială, în afara celor mai importante din lume, care sunt blocate. E vorba evident de reţelele de socializare şi de cele pe care se află adresele tale personale de email. Dar nu-i nimic, există aplicaţii care rulează perfect pe telefonul tău, aşa că poţi rămâne în contact permanent cu tot ceea ce contează cu adevărat pentru tine.
Cum profiţi de Corporaţie la faza asta? Păi primul lucru pe care trebuie să-l afli după ce ţi-ai aranjat scaunul la birou este parola de la wi-fi-ul pe care îl are de obicei orice companie. În felul ăsta vei face economie la pachetul de date inclus în abonamentul tău sau în preţul reîncărcării prepay. Chiar dacă ai net nelimitat inclus, tot e de preferat să stai pe wi-fi, pentru că face bine la bateria de la smartphone când ai datele oprite şi poţi să iei în considerare chiar trecerea la un abonament sau o reîncărcare cu mai puţini megabaiţi incluşi. Avantaj financiar: tu.
Dar să ne întoarcem acum la site-urile tale preferate: ce poţi accesa de fapt de la serviciu? Ziarele online sunt disponibile, aşa că poţi rămâne în permanenţă la curent cu scorul meciului dând câte un refresh pe live text între două mailuri aruncate la gunoi. Poţi accesa şi site-urile televiziunilor, dar streaming nu cred că poţi face, şi chiar dacă ai putea, i-ai cam lăsa offline pe toţi ceilalţi, din toate birourile, pentru că ai lua tot netul de pe ţeava companiei, care, aşa cum ţi-am mai zis, e scumpă la tărâţe şi ieftină la făină. Lăţimea de bandă, probabil cel mai important lucru azi în Corporaţie, e atât de mică încât îţi vine ca uneori să faci download de pe telefonul tău, doar-doar nu te-o mai apuca disperarea când vezi că stai juma de ora la un fisier de 200 de kile, exact ca pe modem în anii '90.
Faza şi mai nasoală e că userul tău este extrem de limitat ca drepturi, aşa că nu prea vei putea vizualiza un site în toată splendoarea lui, pentru că la orice reglaj fin sau instalare ţi se va cere parola de admin, pe care evident că tu nu o ai. Chestia asta e făcută ca să evite penetrarea sistemului informatic de către viruşi, dar, ca majoritatea treburilor corporatiste, e făcută fără cap: toate softurile instalate pe laptopul tău, inclusiv sistemul de operare, îşi fac update-uri extrem de des, dar tu nu vei putea beneficia de niciunul dintre acestea, tocmai pentru că nu ai drepturi de administrator. Chiar dacă să presupunem că tu faci parte din cei 1% din firmă care au noţiuni elementare de întreţinere a unei maşinării de calcul, tot vei fi nevoit să urmezi singura cale de rezolvare a acestei probleme, adică vei deschide un tichet pe intranet la secţiunea dedicată, în care vei solicita instalarea acestor update-uri.
Evident, tichetul va fi citit doar peste vreo 3 zile şi închis imediat ca „rezolvat” cu răspunsul „am transmis colegilor care se ocupă”. Iar colegii care se ocupă nu se vor ocupa niciodată de aşa ceva, pentru că au pe cap toată reţeaua companiei şi ei oricum sunt prea puţini, deoarece firma nu îşi permite să plătească salarii astronomice pentru toţi IT-iştii de care are nevoie în schemă şi care oricum sunt extrem de greu de găsit. Urmarea este previzibilă: toate softurile instalate vor rămâne la versiuni outdated, ceea ce îţi va permite să faci tot mai puţine operaţiuni cu ele, şi te vor pune în situaţii penibile mai ales când primeşti fisiere de la cei care au instalate mereu versiunile la zi. În cele din urmă, laptopul tău se va bloca complet, după ce vreun an de zile va fi mers din ce în ce mai greu, fără ca tu să găseşti vreo explicaţie, deşi i-ai sters toate fisierele de care nu aveai nevoie şi ai mereu destul spaţiu de disc. Însă dacă nici defragmentarea nu se află printre operaţiunile la care ai tu acces, atunci ce pretenţii să mai ai?
Partea cea mai grozavă este când firma nu mai are bani ca să cumpere ultima versiune a sistemului de operare, iar tu rămâi cu ceva ce nu mai foloseşte nimeni de vreo 10 ani, şi aia fără update-uri instalate. În condiţiile astea, eşti mai vulnerabil la viruşi decât dacă ţi s-ar da pe userul tău câteva drepturi elementare de administrare, dar nu e nimeni în conducerea Corporaţiei care să înţeleagă aşa ceva, deci rezultatele obţinute vor fi, ca de obicei, exact contrare celor urmărite. Ca să nu mai spun că la nivelul tău vor fi preferate mereu softurile open source, pentru că sunt gratuite, în detrimentul celor cu licenţe scumpe, dar pe care firma şi le permite în număr limitat, aşa că le instaleaza doar pe laptopurile şefilor de sus. Ia incearca să editezi tu cu softul tău gratuit un fisier text creat cu un soft de firmă, să vezi câte înjurături noi o să înveţi instant!
Bun, şi până la urma poţi sau nu să intri pe site-urile de pe net la care ai acces fără să îţi faci griji pentru asta? Teoretic da. Recomandarea mea este să accesezi tot ce nu are legatură cu jobul deschizând acele site-uri într-o fereastra nouă din acelaşi browser, dar în mod incognito sau private (e acelaşi lucru, dar denumirea diferă în funcţie de browser). Optiunea incognito e disponibilă şi pentru deschiderea unui tab nou în cadrul aceleiaşi ferestre, dar e mult mai uşor de depistat de cineva care se uită în monitorul tău decât o fereastra nouă, pe care o poţi minimiza şi/sau închide fără ca nimeni să nu bănuiască nimic. Principalul avantaj al accesării unui site în acest mod este că după ce îl închizi, adresa lui nu mai este salvată în istoricul browserului, aşa că ai garanţia unui minim de siguranţă.
Reţine: modul incognito nu te face invizibil pentru companie! Pe server se pot vedea oricând toate site-urile accesate de la orice calculator sau laptop conectat la reţea, dar nu stă nimeni să controleze cine unde a intrat, poate şi din cauză că toată lumea citeşte presa sportivă şi mondenă ori de câte ori are ocazia, deci ar fi un volum de muncă imens şi fără rost. Cel mult, o dată pe an s-ar putea ca să primeşti un mail în care ţi se va atrage atenţia să nu mai intri pe o listă de site-uri destul de lungă, care au fost accesate toată ziua bună ziua de pe calculatoarele companiei. Când vei citi acest mail s-ar putea ca la început să-ţi sară inima din piept, dar îţi vei reveni rapid când vei constata că nu îţi este adresat ţie personal şi că vorbeşte la modul general, fără a nominaliza pe cineva din vreun birou. Aşa că da, te poţi considera supravegheat atunci când eşti online, dar nu tu în mod special şi nu mai mult decât toţi ceilalţi angajaţi. Pe scurt: poţi să intri liniştit în continuare ca să te delectezi cu ultimele fotografii descărcate de ziarele de scandal din conturile de socializare ale siliconatelor divorţate recent. Atenţie însă la camerele de supraveghere, să nu fie fixată vreuna pe monitorul tău.
next: Dual sim nelimitat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
La tine cum e?