Ebook cu bucluc

Iar acum, fii atent la cum merge treaba în Corporaţie. Dacă încă nu ţi-ai dat seama, colegul tău are mereu KPI realizaţi peste 100% pentru că primeşte întotdeauna derogări de la norme. Ai înţeles? Nu? Atunci hai să dezvolt.

Regulile după care se desfăşoară activitatea în orice firmă d-asta în care te-ai nimerit şi tu sunt foarte stricte şi sunt trecute în câteva tomuri de cărţi pe care nu le citeşte nimeni, numite norme, proceduri, regulamente de funcţionare, decizii şi fişe de produs. Mă rog, or mai fi şi altele, dar oricum nimeni nu dă doi bani pe ele, în afară de cei plătiţi să regurgiteze non stop aşa ceva şi care îşi închipuie că au în palmares deja nuştiuce operă monumentală.

Cărţile astea sunt de fapt un fel de ebook-uri, pentru că sunt disponibile aproape exclusiv în format electronic, pe un site intern care, dacă nu e picat mai mereu, e atât de alambicat încă ai foarte puţine şanse să găseşti ceea ce cauţi. Bine, toată maculatura asta virtuală îţi este trimisă la pachet pe mail, cu confirmare de primire, de obicei în fiecare vineri la sfârşitul oficial al programului, adică exact în cel mai ocupat moment al săptămânii, când toată lumea din Corporaţie e înnebunită de cap să-şi termine treaba ca să plece cât mai repede în weekend. E, ideea e că în weekendul ăla pe care îl aştepţi ca pe ziua de salariu, cei de la Departamentul Scriere şi Citire se aşteaptă că tu să stai să citeşti toate update-urile la proceduri pe care le-au scris ei o săptămână întreagă.

În aceste condiţii, rezultatul evident este că nimeni nici măcar nu deschide mailul ăla de câteva sute de mega care blochează sistemul informatic şi măreşte până la limita insuportabilităţii stresul de vineri seara. Dacă însă ai norocul de un şef destupat, luni dimineaţa la cafea o să ai parte în şedinţa de analiză nu doar de ţipete, ci şi de un mic rezumat al acelui mail, aşa încât o să fii cât de cât la curent cu noutăţile mondene din regulamente şi proceduri. Dacă însă şeful tău e genul care aşteaptă ca voi să-i faceţi rezumatul ăla, aţi pus-o toată echipa în frunte cu el, pentru că nimeni nu va şti ce s-a petrecut în ultimul episod din „Produsul lunii”, dar vă veţi pune la punct rapid când cei de la control vor trimite câteva informări interne privind sancţiunile date celor la fel de leneşi ca voi, care foloseau în relaţia cu clienţii formulare expirate de 30 de săptămâni. Şi să vezi atunci muncă de refăcut hârtii şi convingere clienţi să vină să semneze din nou tot teancul de care s-au speriat la deschiderea relaţiilor cu voi.

E, în toată harababura asta de fişe de produs se află descrierea clară a condiţiilor în care poţi vinde ceva unui client şi, dacă ai timpul, curajul şi capacitatea de înţelegere să le parcurgi cu atenţie până la capăt, o să constaţi că este aproape imposibil să vinzi un asemenea produs către un client în condiţiile standard impuse de Corporaţie. De ce? Pentru că toate produsele şi serviciile sunt în aşa fel gândite încât Corporaţia să câştige tot se poate lua de la client până la limita legalităţii, incluzând aici tot felul de costuri ascunse şi steluţe minuscule puse la sfârşitul anumitor paragrafe din contract, care duc către note de subsol invizibile, care uneori ies cu totul din pagină când sunt puse la copiator, dar în care sunt trecute cele mai importante menţiuni la clauze, cum ar fi că reducerile şi gratuităţile cu care îl îmbrobodeşti pe client se dau doar în anumite condiţii pe care acesta nu are cum să le îndeplinească vreodată.

Iar partea cea mai gravă pentru tine nu este că de toate astea nu a aflat clientul la semnarea contractului – deşi prin simpla semnătură îşi asumă că a citit toate steluţele de acolo - , ci că nici tu nu ştiai de ele, aşa că după prima factură emisă cu suma triplă faţă de cât se aştepta plătitorul, în capul cui crezi că se sparg toate oalele? Ai ghicit, al tău, pentru că tu eşti interfaţa Corporaţiei, cu tine a negociat clientul, aşa că pentru orice cost ascuns din contract sau chiar disfuncţionalitate a produsului, tu eşti cel care o să-şi umple frigiderul. Urmarea e previzibilă: nu pierzi doar clientul păgubit, ci şi mulţi alţi clienţi potenţiali la care a ajuns reclama făcută la firma ta de respectivul.

În condiţiile astea, cum de ceilalţi colegi ai tăi reuşesc să îşi facă targetul? Răspunsul e unul singur şi e foarte simplu: obţinând toate derogările posibile de la toate prevederile imposibile din listele de preţuri şi comisioane. Iar aici ajungem exact acolo unde voiam să te aduc de la început: la relaţii.



next: Relaţii şi corelaţii