Ţinta

- Iar acum o invit în față pe Ramona, colega noastra de la Departamentul Strategie, pentru a ne expune realizările din trimestrul 3 şi planurile companiei pentru anul viitor. Ramona...! 

În faţa auditoriului îşi făcu apariţia o blondă subţire, pe tocuri înalte, cu o fustă midi strâmtă şi un decolteu semiindecent. Luă microfonul din mâna colegei şi telecomanda retroproiectorului de pe masă pe care începu să apese de zor. 

- Aşa, merge... Da, mulţumesc... Dragi colegi, înainte de a va expune realizările pentru trimestrul care s-a încheiat, aş vrea să încep prin a vă prezenta câteva din proiectele pe care compania noastră le va derula în anul care se apropie, şi care sunt de o importanţă capitală pentru poziţionarea noastră pe piaţă. 

- Auzi, de când e angajată asta la noi? - şopti la urechea colegului de lângă el unul dintre tipii la 4 ace din primul rând, în timp ce o studia de zor pe blonda care se agita cu microfonul în faţa lor. 

- Cred că are vreo 3 – 4 luni... De ce? 

- 4 luni? N-am mai văzut-o pe aicea... Unde au birourile ăştia de la Strategie? 

- Ce, ţi s-a pus pata şi p-asta? Băi Mihai, eu ţi-am mai spus: vezi că joci periculos... S-ar putea ca într-o zi să-ţi facă vreuna o reclamaţie şi să vezi scandalu' dracu'! 

- Ai mă, lasă, că n-am violat pe nimeni... Dacă ştii cum să le iei, aleargă ele după tine, nu tu după ele, să vii la mine să-ţi dau lecţii... 

Gazda luă microfonul de la blonda cu tocuri înalte şi reveni pe scenă: 

- Mulţumesc, Ramona. Iar acum, pauză jumătate de oră, cafeaua este în hol. Vă rog, la unşpe fix toată lumea revine în sală, OK?

Turma de corporatişti se buluci spre ieşire cu ochii la telefoanele din mâini, iar Mihai profită de îmbulzeală ca să se apropie de colega cu tocuri înalte.

- Bună, te-ai descurcat perfect cu prezentarea. 

- Ah, domnu' vicepreşedinte... Blonda privi neajutorata cum spaţiul din jurul ei se goleşte rapid. Mulţumesc, ăăă... Eu doar am vorbit, ştiţi... La prezentare am lucrat cu toţi colegii... 

- Bravo, se pare că avem o echipă de milioane acolo, la Strategie! Voiam doar să te întreb: cum aţi făcut proiecţia pentru ţinta de creştere a vânzărilor pe segmentul de retail? 

- Numai puţin, dacă-mi permiteţi să mă duc să-mi iau hârtiile din sală şi vă dau toate cifrele... 

- Nu e nevoie de cifre, eu voiam să discutăm doar aşa, la modul general. Şi spune-mi Mihai, ştii că la noi în companie punem foarte mult accent pe faptul că suntem colegi, nu trebuie să... Auzi, hai mai bine să mergem jos să fumăm o ţigară... 

Coborâră rapid scările şi se opriră lângă scrumiera din faţa intrării. Ramona dădu să caute în poşetă, dar Mihai fu mai rapid şi îi întinse pachetul lui din care ieşea vulgar un filtru. Aprinse bricheta şi traseră pe rând cu nesaţ, privind apoi la fumul pe care-l expirau tacticos.

- Săptămâna viitoare avem un team building la Sinaia, zise Mihai privind în zare preocupat. Mi-ar plăcea să vii şi tu, cred că ar fi foarte utilă prezentarea ta şi pentru cei de acolo... 

- Domnu' vice... 

- Mihai... 

- Ăăă, Mihai... mulţumesc de invitaţie, sigur că mi-ar plăcea să particip... 

- Desigur, rezervările au fost deja făcute şi e târziu să mai facem acum o suplimentare, dar mă ocup eu, şi dacă nu rezolv, poţi să te cazezi la mine în cameră... 

Ramona îi aruncă o privire furioasă, înlocuită încet cu un zâmbet interogativ: 

- Şi ce te face să crezi c-o să accept? 

Mihai trase indiferent din ţigară, fără să se uite la ea: 

- Eu ştiu? Poate faptul că eşti o fată inteligentă, care ştie ce vrea de la viaţă şi îşi cunoaşte interesul... 

- Adică tu crezi c-o să mă culc cu tine pentru o avansare? 

- Nu... Nu pentru o avansare, ci pentru că eu sunt un bărbat irezistibil, răspunse Mihai aruncându-i o privire fixă. 

Ramona râse înfundat, aruncându-şi capul pe spate. Scutură ţigara în scrumieră şi trase din ea, apoi scoase un fum gros pe care vântul i-l aruncă în faţă lui Mihai. 

- Îmi place că eşti direct. Poate c-o să vin... 

Mihai îi zâmbi admirativ: 

- Team building-ul ţine 3 zile, dar eu am camera rezervată toată săptămâna, aşa că poţi să-ţi iei 2 zile de concediu săptămâna viitoare, sunt deja aprobate... 

Ramona rămase cu ţigara la jumătea drumului către buze, privindu-l sfidător: 

- N-am zis că vin, am zis că poate... 

- Maşina companiei îţi stă la dispoziţie de duminică seara, cu tot cu şofer. Eu conduc... 

Degetele ei se desfăcură încet, lăsând să cadă mucul tot mai fierbinte al ţigării. Tocul înalt strivi chiştocul incandescent, care lăsă o dâră scurtă de scrum pe marmura imaculată. Se intoarse către el şi îl privi în ochi: 

- Sună-mă pe la şapte jumate, cred că sunt gata până atunci. 

next: Cursul vieţii